118

dimineață târzie, rece, vânt și stropi de ploaie

început de iunie

zidul cuprinde liniștit orașul zgribulit, amorțit… sau poate doar ascuns în veselia licărind cald a interioarelor

pe terase, scaunele s-au adunat unele într-altele, iar umbrelele și-au strâns pe trupuri multele falduri.

116

edificiile prezentului fac, pe de o parte, paradă de transparență cu fațadele lor vitrate, unde dialectica plinurilor și golurilor este substituită cu uniformitatea suprafeței de sticlă: fereastra și ușa dispar, înlocuite printr-un perete egal cu sine unde accesul poate fi identificat numai datorită inscripțiilor. Pe de altă parte, aceleași edificii tind să fie din ce în ce mai greu accesibile din afară: penetrabilitatea vizuală se însoțește cu o cvasi-impenetrabilitate fizică. Ferestrele nu se mai deschid, iar ușile sunt acționate de senzori cu cartelă magnetică.

Kázmér Kovács, Peisaj cu grădină și casă